Rosorbția osului maxilar

Ce este resorbția osului maxilar ?

Resorbția osului este diminuarea volumului de os maxilar. „Topirea” sau atrofierea acestuia este de regulă camuflată (neobservată), datorită volumului de gingie care recuperează această pierdere, însă cu timpul, odată cu progresarea resorbției osoase, semnele de atrofie se vor lăsa ușor vizibile chiar și pe profilul feței.
Puțini pacienți cunosc noțiunea de ”resorbție osoasă”. Adesea, ei se exprimă prin: nu am gingie, nu am os, gingia s-a retras, gingia este subțire, îmi lipsește gingie, îmi lipsește os, proteza se lărgește, protezele nu se mai țin, spațiu între gingie și coroane, etc. Toate aceste exprimări ne vorbesc de o lipsă a osului maxilar.

În această imagine observăm resorbția osoasă iregulară mai evidentă pe maxilarul inferior, cauzată de pierderea tuturor dinților pe un termen îndelungat. În pofida defectului de os, am reușit să realizăm un tratament fix pe implante.

Din ce cauză se resoarbe osul maxilar?

Resorbția osoasă este cauzată de mai mulți factori. Cele mai importante sunt:

• lipsa dinților și neînlocuirea lor cu implante dentare;
  Unul din rolurile dinților este să mențină osul în jurul lor. Atunci când dinții lipsesc, acest rol revene implantelor. În lipsa lor, osul maxilar se resoarbe în medie cu 40-60% în primii 2-3 ani, apoi continuând cu o rată de 1% pe an. 
  
• granulomele/chisturile;
  Granulomele sau chisturile de la rădăcinile dinților ”mănâncă” din os. În acele regiuni, pe interior, osul se resoarbe.
• pungile parodontale;
  Pungile parodontale sunt gazdele perfecte pentru bacterii care vor ”mânca” din os, astfel osul din acele regiuni se va atrofia.  
• parodontoza;
  Parodontoza este boala cauzată de igiena precară, iar dacă nu se tratează la timp duce la pierderea volumului de os.
• îmbătrânirea;
  Înaintarea în vârstă aduce schimbări în calitatea osului din întreg organismul. Densitatea osului maxilar scade, devine mai poros și în consecință se resoarbe.
• accidentele/loviturile;
  În urma unor accidente și lovituri puternice, osul poate să se rupă. Dacă trauma este mare, iar alimentația sanguină nu este suficientă, osul ar putea să se atrofieze.
• afecțiunile osului ca osteoporoza sau tumori.
  În prezența unor boli cronice, calitatea și cantitatea osului scade în tot organismul, inclusiv osul maxilar.

Care sunt consecințele resorbției osoase?

Pierderea volumului de os aduce urmări neplăcute asupra:

• profilului facial;
  Lipsa osului maxilar îmbătrânește fața. Acest efect îl face poziția buzelor care intră înăuntrul gurii.
• ocluziei;
  Din cauza pierderii dinților și a osului, maxilarele nu mai găsesc poziția confortabilă de închidere. Maxilarul de sus se atrofiază și dă impresia că s-a deplasat în interior, pe când maxilarul de jos se deplasează înainte, spre exterior.
• viitoarelor lucrări pe implante.
  Osul subțire face dificilă plasarea implantelor dentare. Buna funcționare a implantelor necesită o cantitate suficientă de os.

În această imagine observăm cum lipsa dinților schimbă profilul facial, iar resorbția osoasă evidențiază un aspect și mai bătrânicios.

Cum împiedicăm resorbția osului maxilar?

Atrofia osoasă este ireversibilă și din păcate este un proces fiziologic progresiv. Nu putem stopa ”topirea” osului însă putem încetini acest proces prin:

• inserarea implantelor imediat după extracția dinților, sau la un termen de 3-4 luni;
  Implantul dentar este singurul care înlocuiește rădăcina dintelui și menține în timp osul. Odată cu trecerea timpului, osul se resoarbe tot mai mult.
• tratarea la timp a granulomelor și chisturilor;
  Dacă afecțiunile ca granulomele și chisturile nu sunt tratate la timp, ele vor continua să crească și să ”mănânce” cât mai mult os de la rădăcinile dinților.
• stoparea la timp a parodontozei;
  Dacă suferiți de parodontoză, află aici cum poți să o tratezi, pentru a întârzia cât mai mult resorbția osoasă.
• Optarea pentru tratamente fixe pe implante în defavoarea punților dentare sau a protezelor mobile.
  Punțile dentare sunt mai greu de curățat, ceea ce ar putea favoriza instalarea bacteriilor. Acestea, nefiind înlăturate în mod regulat, vor duce la resorbția osului.
  Protezele mobile se sprijină pe gingie. Această forță accelerează resorbția gingiei și a osului.

Cum restabilim pierderea osului pentru a reuși plasarea implantelor?

Dacă ați hotărât să puneți implante dentare, iar osul maxilar este atrofiat, puteți opta pentru tehnici de augmentare a osului, cum ar fi:

• tehnica xenogenă (cu os artificial);
• tehnica autogenă (cu os propriu).
  În video-ul de mai jos, găsiți câteva tehnici de augmentare.
  Reconstrucția osului maxilar este o temă vastă, pe care am descris-o într-un alt articol. Află mai multe despre tehnicile de augmentare clicând aici.

Pe lângă aceste tehnici de augmentare, sunt și multe alte soluții pentru înserarea implantelor evitând defectele osoase, ca de exemplu: implantele scurte, implantele zigomatice, tehnica All On 4.

Cât costă reconstrucțiile de os?

Prețul augmentărilor de os, este foarte puțin influențat de tehnica de realizare, motiv pentru care medicul are prioritate în alegere. Cel mai important factor este localizarea clinicii și competența medicului chirurg.
În țările europene, costurile vor fi de cel puțin 3 ori mai mari comparativ cu cele din afara UE, unde se practică turismul dentar.

În Moldova practicăm turismul dentar de 10 ani. Aici aveți posibilitatea să vă tratați în cele mai performante clinici și la cei mai buni profesioniști achitând un preț modest. Medicii din clinica noastră sunt chirurgi oro-maxilo-faciali specializați în intervenții de chirurgie complicată cu defecte severe a osului maxilar.

La noi, prețul pentru adaosul de os artificial post extranațional este de la 30 euro pana la 125 euro pentru un dinte. Augmentările mai severe de os au un preț cuprins între 580 euro și 650 euro pentru un cadran (până la 6 dinți).